You are here

Glosar

A | B | C | D | E | F | G | Î | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V
  • necesităţile referitoare la competenţe

    Definiție: 

    Cererea pentru anumite tipuri de cunoştinţe şi competenţe pe piaţa muncii (cererea totală într-o ţară sau regiune, într-un sector economic, etc.).

    Comentariu: 
    • analiza necesităţilor referitoare la competenţe (sau identificarea necesităţilor referitoare la competenţe) are în vedere identificarea lacunelor în materie de competenţe şi competenţele insuficiente, anticiparea necesităţilor referitoare la competenţe, şi evaluarea capacităţii sistemelor de calificări (furnizarea de educaţie şi formare, programe de finanţare, etc.) de a acoperi nevoile din economie;
    • anticiparea necesităţilor referitoare la competenţe este procesul de identificare a competenţelor necesare în economie pe termen scurt, mediu sau lung;
    • previziunile legate de competenţe estimează cererea de competenţe (locuri de muncă) şi/sau oferta (forţă de muncă) de competenţe pe termen scurt, mediu sau lung.
    Sursa: 
    Cedefop, 2010.
  • neconcordanţă între cererea şi oferta de competenţe

    Definiție: 

    Situaţie de dezechilibru în care nivelul sau tipul competenţelor disponibile nu corespunde nevoilor de pe piaţa muncii.

    Comentariu: 
    • neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe poate fi sub formă de surplus sau de lipsă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
    • neconcordanţa între cererea şi oferta de competenţe poate fi analizată la diferite niveluri (individ, întreprindere, sector, economie);
    • experţii diferenţiază între neconcordanţă verticală (nivelul de educaţie/competenţe este mai ridicat sau mai scăzut decât cel necesar) şi orizontală (nivelul de educaţie/competenţe corespunde cerinţelor postului, dar tipul de educaţie/competenţe nu este adecvat locului de muncă curent).
    Sursa: 
    Cedefop.
  • nivel de calificare

    Definiție: 

    Acest termen acoperă două aspecte:

    Nivel atins în educaţie şi formare profesională, recunoscut într-un sistem de calificări sau într-un cadru de calificări.

    sau

    Nivel de competenţă dobândit prin educaţie şi formare, experienţă de muncă sau în contexte non-formale/informale.

    Comentariu: 
    • nivelul de calificare este adesea determinat prin cerinţele dintr-un sistem de calificări sau prin descriptorii nivelurilor dintr-un cadru de calificări;
    • nivelul de calificare poate fi determinat şi printr-un profil ocupaţional (de exemplu, descrierea rezultatelor învăţării necesare pentru a efectua sarcinile asociate cu un loc de muncă, la un anumit nivel de responsabilitate şi autonomie).
    Sursa: 
    Cedefop.
  • nivel de educaţie

    Definiție: 

    Cel mai înalt nivel de educaţie sau formare atins de o persoană.

    Comentariu: 

    nivelul de educaţie:

    • se măsoară în funcţie de programul educational de la cel mai înalt nivel finalizat cu success, de obicei prin acordarea unei calificări;
    • poate fi măsurat cu ajutorul nivelurilor ISCED (Clasificarea Internațională Standard a Educației) sau CEC (Cadrul European al Calificărilor).
    Sursa: 
    Cedefop; Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 0 – Învăţământ preşcolar

    Definiție: 

    Programe cu o abordare holistică pentru a încuraja dezvoltarea iniţială a copiilor din puncte de vedere cognitiv, fizic, social şi emoţional şi pentru a-i familiariza cu instruirea structurată, în afara mediului familial.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 0 au denimiri diferite în diverse ţări, de examplu “early childhood education and development”, “pre-school”, “reception”, “pre-primary”, “pre-school” sau “educación inicial”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 1 – Învăţământ primar

    Definiție: 

    Programe concepute pentru dezvoltarea competenţelor fundamentale de citire, scriere şi matematică (alfabetizare şi cunoştinţe aritmetice), şi pentru a constitui o bază solidă pentru învăţarea şi înţelegerea domeniilor principale de cunoaştere, dezvoltarea personală şi socială, şi pregatirea pentru ciclul de învăţământ secundar inferior.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 1 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “primary education”, “elementary education” sau “basic education” (etapa 1 / clasele inferioare, dacă un sistem educaţional are un program care acoperă nivelurile ISCED 1 şi 2).

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 2 – Învăţământ secundar inferior

    Definiție: 

    Programe concepute să consolideze şi să dezvolte rezultatele învăţării de la nivelul ISCED 1. De obicei, obiectivul educaţional este de a construi o bază pentru dezvoltarea umană şi pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, pe care sistemul educaţional o va putea extinde în mod sistematic prin oportunităţile educaţionale ulterioare. Unele sisteme educaţionale pot oferi deja la nivelul ISCED 2 programe de educaţie profesională pentru a echipa elevii cu competenţe relevante pentru angajare.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 2 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “secondary school” (etapa unu / clasele inferioare, dacă la nivel naţional există un program care acoperă niveluri ISCED 2 şi 3), “junior secondary school”, “middle school” sau “junior high school”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 3 – Învăţământ secundar superior

    Definiție: 

    Programe desemnate să completeze învăţământul secundar, şi să pregătească elevii pentru învăţământul universitar sau să ofere competenţe relevante pentru angajare, sau ambele.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 3 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “secondary school” (etapa a doua / clasele superioare), “senior secondary school” sau “(senior) high school”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 4 – Învăţământ post-liceal non-universitar

    Definiție: 

    Programe desemnate să ofere persoanelor care au finalizat nivelul ISCED 3 calificări non-universitare necesare pentru a avea acces în învăţământul universitar sau pentru angajare, în cazul în care calificările de la nivelul ISCED 3 nu permit acest lucru.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 4 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “technician diploma”, “primary professional education”, “préparation aux carrières administratives”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 5 – Învăţământul terţiar de scurtă durată

    Definiție: 

    Programe desemnate să ofere participanţilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe profesionale. De obicei, aceste programe sunt de natură practică, sunt specifice din punct de vedere ocupaţional şi pregătesc studenţii pentru intrarea pe piaţa muncii. Aceste programe pot constitui, de asemenea, şi o cale de acces la alte programe din învăţământul terţiar.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 5 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “master craftsman programme”, “(higher) technical education”, “community college education”, “technician or advanced/higher vocational training”, “associate degree” sau “bac + 2”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 6 – Licenţă sau nivel echivalent

    Definiție: 

    Programe desemnate să ofere participanţilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe academice şi/sau profesionale intermediare, care să conducă la obţinerea unei diplome de licenţă sau la o calificare echivalentă. Programele de la acest nivel sunt de obicei de natură teoretică, dar pot include compenenţe practice, şi se bazează pe cercetare de ultimă oră şi/sau cele mai avansate practici profesionale.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 6 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “Bachelor’s programme”, “licence” sau “first university cycle”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 7 – Master sau nivel echivalent

    Definiție: 

    Programe desemnate să ofere participanţilor cunoştinţe, abilităţi şi competenţe academice şi/sau profesionale avansate, care să conducă la obţinerea unei diplome de master sau la o calificare echivalentă. Programele de la acest nivel pot avea o componentă de cercetare substanţială, dar nu sunt necesare pentru obţinerea unei diplome de doctorat.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 7 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “Master’s programme” sau “magister”.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • nivelul ISCED 8 – Doctorat sau nivel echivalent

    Definiție: 

    Programmes designed primarily to lead to an advanced research qualificaPrograme desemnate în mod special să conducă la o calificare avansată în cercetare. Programele de la acest nivel sunt dedicate studiilor avansate şi cercetării originale şi sunt oferite de obicei doar în instituţii de învăţământ terţiar orientate spre cercetare, cum ar fi universităţile. Programele de doctorat există atât în domeniul academic, cât şi profesional.tion. Programmes at this ISCED level are devoted to advanced study and original research and typically offered only by research-oriented tertiary educational institutions such as universities. Doctoral programmes exist in both academic and professional fields.

    Comentariu: 

    programele de la nivelul ISCED 8 au denumiri diferite în diverse ţări, de examplu “ PhD”, “DPhil”, “D.Lit”, “ D.Sc”, “LL.D”, “Doctorate”, etc.

    Sursa: 
    adaptare după Unesco, 2011.
  • noile competenţe de bază

    Definiție: 

    Competenţe cum ar fi cele legate de tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC), limbile străine, competenţele sociale, organizaţionale şi de comunicare, cultura tehnologică, competenţele antreprenoriale.

    Comentariu: 

    împreună cu competenţele de bază, noile competenţe de bază fac parte din competenţele cheie necesare pentru dezvoltare în societatea contemporană bazată pe cunoaştere.

    Sursa: 
    Consiliul Uniunii Europene, 2000.